la-TarguMures.ro     


Fondat 2012     |                     Site dedicat informarii targumuresenilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Inelul cu camee roșie, unicat în țară, inclus în expoziția itinerantă "Aurul și argintul antic al României"

Agerpres

 

Inelul roman de aur cu camee roșie, unicat în țară, care a fost descoperit de doi detectoriști pe granița estică a Imperiului Roman, în localitatea mureșeană Deda-Bistra, a fost achiziționat de Muzeul Județean Mureș și este inclus în expoziția itinerantă "Aurul și argintul antic al României".

Inelul de aur are aproape 30 de grame, este unicat în România, însă specialiștii consideră că "este o raritate, în general" pentru că nu există foarte multe piese asemănătoare, iar unicitatea acestuia e dată atât de greutate, cât și de modul de confecționare a cameei, considerată "o camee de prima mână, care a fost executată de un meșter profesionist".

"Felul în care arată și cum a fost compus îl face unic. Are o camee roșie în mijloc, care reprezintă lupta între Antheus și Hercule. Se pare că cameea este făcută undeva în atelierele nord-italiene. Specialiștii au stabilit că asemenea camee nu erau produse în afara Italiei de Nord în perioada romană, deci foarte probabil și inelul provine de acolo. Cum ajunge în Dacia romană este o bună întrebare, dar mai ales cum se pierde. Dacă ne gândim că Deda-Bistra în epoca romană deja este în Barbaricum, chiar la limesul roman, este o întrebare interesantă cum ajunge această piesă aici. Știm foarte bine că și romanii de multe ori plătesc anumite căpetenii de triburi care sunt în afara graniței, să păzească granițele. (...) Momentan face parte din expoziția 'Aurul și argintul antic al României', este vehiculat în toată țara și o să ajungă la Târgu Mureș pe 29 martie 2015, la Sala de Oglinzi a Palatului Culturi, la care o să adăugăm și tezaurul dacic recent achiziționat", a declarat joi, pentru AGERPRES, Zoltan Soos, directorul Muzeului Județean Mureș.

El a spus că, deocamdată, nu se poate stabili dacă inelul respectiv a fost pierdut sau dacă acesta a constituit plata vreunui serviciu, întrucât nu există indicii arheologice elocvente în zona în care a fost descoperit.

"E posibil să fie pierdut de cineva deși mă îndoiesc că un soldat roman de rând să fi avut un inel similar. Probabil era un cetățean roman, probabil era un om mai important, un ofițer din armata romană. Evident s-a cercetat și zona imediat apropiată, care nu era deloc elocventă, dar nu s-au găsit piese romane, în schimb s-au găsit foarte multe piese medievale din secolul al XIV-lea, care se pare că provin din echipament militar. Se pare că a fost o luptă în zona Deda-Bistra între soldați și cavaleri medievali. (...) Putem presupune și că în acel moment inelul probabil era purtat de cineva", a arătat directorul muzeului.

Acesta a spus că în zona în care a fost descoperit inelul nu există rute comerciale, ci doar drumul militar construit pe lângă limes, care era folosit pentru deplasarea armatei, iar din acest punct de vedere descoperirea inelului este absolut întâmplătoare și nu se leagă de nimic concret.

Din acest motiv, specialiștii susțin că le este mai greu să reconstituie originea inelului sau să stabilească tipul personajului care l-a folosit, însă un lucru este cert: inelul provine de pe teritoriul Italiei.

"Italia este aglomerarea cea mai mare de astfel de inele. Acolo avem și cea mai numeroasă aristocrație, lângă Italia o zonă bogată este Galia, Franța de azi, o sursă importantă pentru Imperiul Roman. În sine, atelierul de confecționare a cameelor este în Italia de nord, Mediolanum, Milano de azi, zona respectivă este cea mai cunoscută pentru acest tip de manufactură și acolo se produc cele mai frumoase piese. Și piesa asta de acolo provine. Ele se răspândesc cu armata romană în tot imperiul și în afara granițelor. O piesă cu mărime similară de obicei este foarte rară. Inelele romane sunt de obicei la jumătatea greutății acestei piese, între 10 și 15 grame argint sau aur. De argint sunt foarte multe de acest tip, cu camee, dar majoritatea cameelor sunt rudimentar șlefuite, deci se pare că sunt producții sau încercări locale. O piesă de calitate similară cel puțin momentan în România nu cunoaștem, deci este cea mai importantă descoperire de acest tip", a susținut Zoltan Soos.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, abonează-te gratuit la Newsletter trimițând site-ul de care ești interesat(ă) și adresa ta de e-mail la office@la-romania.ro.


laAnunt.ro    |     eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro     |     la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro     |     la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro     |     la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro     |     la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro     |     la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro     |     la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro     |     la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro     |     la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2014